Monumente istorice
Zona dacilor liberi
| Așezat într-o regiune deluroasă, în zona subcarpatică a Moldovei la 1 km de râul Moldova, la 5 km de satul Tupilați, la 3 km de Talpa, 8 km de localitatea Dulcești, 29 km de municipiul Roman și 40 de Piatra Neamț, satul Văleni este una dintre cele mai vechi așezări, locuite încă de pe vremea dacilor liberi, dovadă fiind descoperirile arheologice din zonele cunoscute de localnici ca “ La Moară” sau “Morișcă”, “La Humărie”, “Dealu’ lui Dănilă”, “Capăt Băndeasca” și “Fântâna Ivănescului”. Traversată de pârâul Șarpelui și Moreanca, înconjurată de mari suprafețe de păduri, precum și terasa Moldovei, așezarea a conferit condiții bune de apărare, atât în perioada antică, dar și acea medievală. Pe teritoriul comunei Văleni s-au descoperit așezări omenești din paleolitic până la feudalismul târziu. Cercetările arheologice întreprinse de către specialiștii Muzeului de Istorie din municipiul Roman și ai Institutului de arheologie din Iași au adus la lumină așezări neolitice la punctele “Între Adâncați”- aparținând Culturii Cucuteni, “Dealul Cetății”, “La Humărie” – cultura Cucuteni A – B, cultura Cucuteni B și fragmente de vase aparținând fazei Cucuteni B – 1 și Cucuteni C. Săpăturile efectuate între anii 1958 – 1967, în diferite etape, au identificat pe “Dealul lui Dănilă” o așezare din epoca bronzului – Cultura Costișa și Cultura Nouă, cercetările fiind effectuate de către Alexandru Vulpe. Între anii 1959 – 1961, prin săpăturile de la “Morișcă” s-au găsit urmele unor locuințe din epoca bronzului, din prima epocă a fierului, un strat de cultură din secolele II – III e.n., precum și urme de locuire din sec.VIII – IX. În anul 1965, după arăturile de toamnă, pe tarlaua “Drumul Davidului”, la 300 m de așezarea identificată în “Capăt Băndeasca”, s-a descoperit un mormânt de incinerație, specialiștii apreciind că acolo este un cimitir din secolele II – III e.n.
| |
| O caracteristică a așezărilor geto-dacice este cantitatea mare de vase, variate ca formă, lucrate la roată sau cu mâna. Unele locuințele erau mari din lemn, altele de tip bordei, semibordei sau de suprafață, construite din lut și lemn. Prin descoperirile arheologice s-a evidențiat numărul mare de oase de animale domestice, fapt ce dovedește o preocupare pentru creșterea acestora. Dezvoltarea economică, legăturile cu alte popoare, este ilustrată de numărul mare de obiecte de factură străină. În apropierea așezării “La Moară” (1958 – 1967), în pantă, la 250 de metri distanță de drumul care intră în satul Văleni, spre nord-est, au fost descoperite două necropole caprice cu 603 morminte de înhumație și incinerație. Cadavrele erau arse pe rug, iar restul oaselor calcinate împreună cu obiectele de podoabă, erau puse fie direct în groapă, fie în urnă. Săpăturile de la Văleni din punctul “La Moară” au fost efectuate mai întâi la așezare, dezvelindu-se 18 locuințe, un cuptor de ars oale și peste o sută de gropi cu resturi menajere. Locuințele erau majoritatea îngropate în sol, dar erau și locuințe de suprafață.
|
Monumente istorice